Eşecul în încercarea de formula o definiţie cuprinzătoare a sănătăţii a făcut să se depună eforturi pentru găsirea unui concept sinonim în medicină. Sub influenţa unei crescânde centrări a preocupărilor legate de persoana umană, teoreticienii occidentali şi în special cei de peste ocean au lăsat la o parte tendinţa de abstractizare a gândirii europene şi au pornit la drum din direcţia subiectivităţii individuale. (...)

   Aşa cum semnalam în numărul trecut, Alianţa pentru Sănătate din România (APSR) – din ai cărei 20 de membri fondatori amintim: Asociaţia Medicală Română, Asociaţia Spitalelor din România, Fundaţia Crucea Alb-Galbenă din România, Patronatul Farmaciştilor din România, Societatea Naţională de Medicina Familiei, Societatea Română de Neuroreabilitare, Fundaţia pentru Protecţia Adulţilor cu Boli Cardiace etc. – a iniţiat un pachet de propuneri pentru măsuri considerate obligatorii, în vederea bunei funcţionări a sistemului de sănătate din ţara noastră. Pentru implementarea lor, APSR consideră că este necesară conlucrarea cu factorii de decizie politică, legislativă şi administrativă cu prerogative în domeniul sănătăţii. (...)

Mai multe detalii în ziarul nostru, Viaţa medicală.

   O întrebare firească dacă luăm în consideraţie faptul că termenul de sănătate mintală (SM) a depăşit larg sfera medicală, devenind un bun comun, că – profesionişti sau nu – cei care-l folosesc nu-i atribuie întotdeauna acelaşi înţeles, deoarece are mai multe accepţiuni, dar mai ales că psihiatrii poartă „haina“ sănătăţii mintale de parcă ar fi principalii săi proprietari. (...)

 

  

   În rândurile de faţă nu mi-am propus să pun în discuţie deciziile politice, economice, de organizare/reorganizare a reţelei de sănătate, respectiv comasările şi reprofilările de unităţi sanitare preconizate şi care urmează a fi aplicate deja în perioada imediat următoare. Mă voi referi la o problemă şi anume: asigurarea asistenţei medicale în anumite regiuni ale ţării, greu accesibile ca distanţă şi căi de acces, aflate departe de centre medicale calificate şi, din perspectiva asistenţei medicale, considerate drept zone cu condiţii grele de muncă, un exemplu tipic constituindu-l regiunea Deltei. (...)

    La un consult de rutină, un bolnav aparent obişnuit a venit cu rezultatul unui examen tomografic computerizat, pe care i-l indicasem anterior, ca să-l revăd. Un lucru firesc, până în momentul în care l-am întrebat, deoarece mai avea o tomografie executată anterior, dacă s-a văzut cu medicul imagist şi a discutat despre rezultatul actual al analizei versus rezultatul mai vechi. În acel moment, bolnavul mi-a spus, pe un ton care exprima o totală dezamăgire: „Nu am reuşit, erau doar asistentele şi tehnicianul şi mi s-a spus că medicul are multe de făcut şi nu are timp, aşa că am dat tomografiile vechi şi mi s-a eliberat noul rezultat“. A continuat ulterior, pe un ton la fel de decepţionat, că acolo a fost, de fapt, ca într-o fabrică – pe o parte bagi porcul sau vaca şi pe partea cealaltă scoţi salamul. Şi a definit-o cu amărăciune în glas: „fabrică de sănătate“. (...)

   

    Imaginea de ansamblu, însoţită de o analiză obiectivă, a sistemelor informatice de sănătate din ţara noastră este conturată de unul din puţinii specialişti, implicaţi activ mulţi ani în acest domeniu, dl dr. mat. Dan D. Farcaş. Domnia sa oferă şi soluţiile, măsurile necesare pentru realizarea unei informatizări funcţionale, eficiente a sistemului de sănătate autohton. (...)

   Editorialul semnat de Mihaela-Cătălina Vicol, intitulat „Dreptul la sănătate: de la vulnerabilitate la protecţie“, care deschide programatic REVISTA ROMĂNĂ DE BIOETICĂ nr. 3/2010, atrage atenţia că acest drept fundamental al omului implică „mai mult decât absenţa bolii sau a infirmităţii”. Declaraţia Universală asupra Bioeticii şi Drepturilor Omului – UNESCO aduce un element esenţial, acela al responsabilităţii sociale, „ca factor de implicare a statelor în promovare şi protecţia acestor drepturi“, subliniind nevoia de promovare a conceptului de performanţă a sistemului de sănătate. Complexitatea acestui concept creşte aproape exponenţial atunci când este vorba de vulnerabilitate, care poate fi a unor categorii de persoane, fără a uita că, în sine, starea de boală implică o anumită vulnerabilitate, care trebuie temeinic cunoscută şi protejată. (...)

   La iniţiativa Ministerului Sănătăţii, Guvernul României a aprobat Ordonanţa de urgenţă privind introducerea cardului naţional de sănătate.

   Cardul va fi un document obligatoriu pentru fiecare asigurat ce doreşte să acceseze servicii medicale în unităţile sanitare din reţeaua publică, dar şi pentru medicii din sistem, care vor primi, la rândul lor, un card medical profesional. (...)

   De multe ori se citează Raportul OMS referitor la performanţele sistemelor de sănătate din lume (WHO, 2000). Acolo apar două statistici interesante şi importante: • 80 de dolari pe locuitor este considerată cifra de la care investiţii sau mai mulţi bani în sănătate se corelează cu creşterea performanţelor acelui sistem de sănătate • 6% din PIB este considerată cifra de la care poate exista un sistem de sănătate într-o ţară europeană (cu valori ale morbidităţii şi mortalităţii corespunzătoare). (...)

    De multe ori se întâmplă ca, din prea multă concentrare asupra unui detaliu sau a altuia, să pierdem din vedere imaginea de ansamblu. The big picture. Ceea ce ne-ar putea da o falsă impresie. Indubitabil, sunt aspecte demne de toată lauda în sistemul nostru de sănătate, iar săptămânalul „Viaţa medicală“ a adus în atenţia comunităţii medicale româneşti o serie din acestea, într-o lumină – credem – obiectivă. Dar cu o floare, din păcate... Cunoaşteţi urmarea. Recent publicatul raport Sănătatea dintr-o privire. Europa 2010 – document elaborat de Organizaţia pentru Cooperare Economică şi Dezvoltare (OECD), în parteneriat cu Comisia Europeană, cu sprijinul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii – ne readuce la realitate. Un sistem de sănătate trebuie văzut ca un tot unitar, în care diversele aspecte particulare nu capătă semnificaţie decât prin impactul asupra întregului. Iar întregul acesta trebuie situat în context. (...)

   În perioada 23–25 noiembrie a.c. a avut loc, la Palatul Parlamentului din Bucureşti, cea de-a doua întâlnire a Părţilor semnatare a Protocolului asupra Apei şi Sănătăţii, desfăşurată sub auspiciile Comisiei Economice  entru Europa a Organizaţiei Naţiunilor Unite şi ale Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. Reprezentanţi din 34 de ţări s-au reunit pentru a reduce barierele economice în calea accesului la o apă potabilă sigură, mai curată, la un preţ cât mai scăzut. (...)

 

    Pe site-ul MS se află postat proiectul de Ordonanţă de Urgenţă privind promovarea cardului naţional (CN) de sănătate. Proiectul va fi în dezbatere publică până la începutul lunii decembrie. CN devine obligatoriu pentru fiecare asigurat ce doreşte să apeleze la servicii medicale în unităţile sanitare din reţeaua publică. El cuprinde informaţii generale precum: datele de identitate, codul numeric personal, codul de asigurat, acronimul casei naţionale de sănătate care emite cardul, precum şi numărul de identificare a acestuia. (...)

   A şasea ediţie a conferinţei Medicina de familie – prima linie în asistenţa medicală, desfăşurată la Brăila, în perioada 14–16 octombrie 2010, şi-a încheiat lucrările, lăsând participanţilor – medici şi invitaţi din toate colţurile ţării – amintiri preţioase şi dorinţa de a reveni în „oraşul cu salcâmi“, acolo unde ştiinţele şi cultura fac – întotdeauna – casă bună. O echipă de aur, un eveniment de referinţă, o pagină de istorie medicală… Un reportaj semnat de dl Iftimie Nesfântu. (...)

    Cu prilejul Zilei Mondiale a Sănătăţii Mintale, la hotel Majestic din Bucureşti a avut loc joi, 7 octombrie a.c., un Simpozion susţinut de organizaţia non-guvernamentală „Salvaţi Copiii“ România şi de Centrul de Educaţie Emoţională şi Comportamentală pentru Copii. Discursul inaugural a fost rostit de dna Gabriela Alexandrescu, preşedinte executiv al Organizaţiei „Salvaţi Copiii“ România, care s-a referit la: Iniţiative Salvaţi Copiii pentru dezvoltarea de servicii de sănătate mintală pentru copii şi adolescenţi. După Punctul de vedere al Ministerului Sănătăţii, susţinut de dl dr. Răzvan Chivu, consilier personal al ministrului sănătăţii, dna dr. Ileana Botezat Antonescu, director al Centrului Naţional de Sănătate Mintală din MS, a vorbit despre: Viziunea strategică asupra sănătăţii mintale a copilului din România. (...)

Numărul 8/2010 al revistei MEDICINA MODERNĂ propune atenţiei cititorilor, după cum ne-a obişnuit, o serie de articole originale cu o ţinută ştiinţifică deosebită. Toate subiectele abordate sunt de actualitate, prezentate după regulile necesare unei publicaţii ştiinţifice cu tradiţie şi prestigiu. De la cercetarea clinică şi paraclinică a sindromului mielodisplazic, la o boală rară precum sindromul Sneddon şi asocierea sa cu livedo racemosa, la prezentările unor cazuri de ingestie de sulfat de cupru soldat cu deces sau de insuficienţă cardiacă hipodiastolică rezolvată chirurgical, până la cercetarea efectelor cardiovasculare şi metabolice ale aldosteronului, specialiştii hematologi, cardiologi, legişti (dar nu numai) vor găsi informaţii interesante şi concluzii pertinente ale unor colegi de breaslă. (...)

   „Paradoxal, deşi vorbim despre un progres nemaivăzut al medicinii şi avem o privire optimistă, noi patologii ocupă spaţiul lăsat liber de bolile pe care spunem că le-am învins. Explozia patologiei hepatice constituie deja o problemă de sănătate publică şi un domeniu în care numai politici intersectoriale vor permite să îl controlăm. Participarea cu drepturi depline a pacienţilor cu astfel de afecţiuni în realizarea acestor politici constituie o condiţie esenţială pentru un succes durabil. De aceea, organizarea acestei manifestări este definitorie pentru implicarea societăţii în această bătălie dificilă“, a declarat dl prof. dr. Vasile Astărăstoae, preşedintele Colegiului Medicilor din România. (...)

Mai multe detalii în ziarul nostru, Viaţa medicală.